Imaginează-ți următorul scenariu: Într-o seară, vrei să trimiți un mesaj important unui prieten sau unei prietene. Poate îți dorești să rezolvi o neînțelegere, să lansezi o invitație specială sau pur și simplu să îți deschizi sufletul cu privire la o problemă personală. Pe măsură ce tastezi mesajul, simți cum anxietatea începe să crească.

Îți revizuiești cu mare grijă fiecare cuvânt și fiecare emoji, încercând să anticipezi orice posibilă reacție. Gândurile încep să-ți zboare: „Dacă nu răspunde? Sau mai rău, dacă răspunde negativ? Dacă mă fac de râs? Poate nu mă exprim destul de clar.. sau de amuzant.. sau de serios.”

În ciuda tutoror eforturilor tale de a găsi cuvintele potrivite, începi să simți un nod în stomac și o senzație de neliniște care nu îți dau pace. Poate îți vine în minte chiar să renunți la idee, de teamă că vei fi judecat sau respins.

Ai trăit vreodată o experiență similară?

Deși comunicarea prin mesaje a devenit o parte atât de naturală a vieții noastre, pentru mulți dintre noi trimiterea unui mesaj important poate fi insoțită de anxietate, copleșitoare și ne poate împiedica să ne exprimăm deschis și autentic.

În acest articol vom explora ce este anxietatea, cum o putem recunoaște și ce putem face pentru a o gestiona în mod eficient.

Ce este anxietatea?

Anxietatea poate fi descrisă ca o reacție normală la stresul sau incertitudinea vieții. Este o senzație de neliniște, teamă sau îngrijorare care poate fi declanșată de diverse situații, precum probleme financiare, relații tensionate, prea multă presiune la locul de muncă, sau diferite gânduri intruzive. În cantități moderate, anxietatea poate fi chiar benefică, motivându-ne să luăm măsuri pentru a ne proteja și a ne adapta la schimbări. Cu toate acestea, atunci când devine copleșitoare, poate afecta negativ calitatea vieții noastre și capacitatea noastră de a funcționa eficient.

Cum putem identifica anxietatea?

Le spun mereu clienților mei că nu putem schimba ceea ce nu cunoaștem. De aceea, recunoașterea semnelor de anxietate este primul pas spre gestionarea ei. Iată câteva semne și simptome comune:

• Emoții negative persistente: neliniște, teamă, îngrijorare
• Gânduri obsesive, intruzive, cu conținut tulburător, care apar brusc, în momente aleatorii (de exemplu, „Dacă cineva drag va muri într-un accident de mașină?”, „Dacă toți colegii mei mă urăsc de fapt?”)
• Evitarea frecventă a situațiilor care produc anxietate
• Probleme de somn, cum ar fi insomniile sau coșmarurile frecvente
• Tensiune musculară sau dureri de cap frecvente
• Respirație rapidă sau superficială
• Panică sau senzație de sufocare

Dacă experimentezi aceste simptome în mod regulat și îți afectează calitatea vieții, discută cu un psiholog pentru evaluare și tratament.

Tipuri de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, printre care se numără:

• Tulburarea de anxietate generalizată (TAG): îngrijorare excesivă și persistentă cu privire la diverse aspecte ale vieții, precum sănătatea, relațiile sau munca.
• Fobii specifice: anxietate intensă și irațională legată de un anumit obiect sau situație (teama de zbor, de vorbit în public, de spații închise sau aglomerate etc)
• Tulburarea de panică: episoade recurente de frică intensă sau disconfort fizic, cum ar fi palpitațiile, dificultățile de respirație și senzația de sufocare (atacuri de panică)
• Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): caracterizată prin gânduri obsesive și comportamente compulsive repetitive, menite să reducă anxietatea.

Tratamentul din perspectiva cognitiv-comportamentală

Metoda terapeutică cu care te pot ajuta să lupți împotriva anxietății este terapia cognitiv-comportamentală (TCC), una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru anxietate. Această abordare are la bază zeci de ani de studii științifice și se concentrează pe ideea că modul în care gândim și ne comportăm influențează modul în care ne simțim. Astfel, în timpul ședințelor vom lucra împreună pentru a înțelege ce tipare de gândire negative, nesănătoase îți hrănesc anxietatea, vei dezvolta noi tipare de gândire și vei adopta strategii practice de gestionare a anxietății în situații reale.

Metode de prevenție

Este întotdeauna de preferat să previi decât să tratezi. J Iată câteva măsuri pe care le poți lua singur pentru a preveni anxietatea sau pentru a-i reduce intensitatea:

• Exercițiile fizice regulate: activitatea fizică ajută la reducerea nivelului de stres și anxietate prin eliberarea endorfinelor. Găsește un sport care îți place și practică-l regulat ^[1]
• Tehnicile de relaxare: meditația, respirația profundă și alte tehnici de relaxare pot fi utile pentru calmarea sistemului nervos.^[2]
• Menținerea unui echilibru sănătos: asigură-te că îți acorzi suficient timp pentru odihnă, distracție, și îngrijire personală.
• Limitarea consumului de stimulente: cafeaua, alcoolul și alte substanțe pot agrava anxietatea în anumite cazuri, deci este important să le consumi cu moderație. ^[3]

Anxietatea poate fi o provocare, dar nu trebuie să te definească. Cu ajutorul abordărilor terapeutice potrivite și a unui efort constant, poți învăța să gestionezi anxietatea și să trăiești o viață plină de satisfacții și echilibru emoțional.

 

Referințe

[1] Lin, Y., & Gao, W. (2023). The effects of physical exercise on anxiety symptoms of college students: A meta-analysis. Frontiers in Psychology, 14, 1136900.

[2] https://www.apa.org/topics/mindfulness/meditation

[3] Vinader-Caerols, C., Monleón, S., Carrasco, C., & Parra, A. (2012). Effects of alcohol, coffee, and tobacco, alone or in combination, on physiological parameters and anxiety in a young population. Journal of caffeine research, 2(2), 70-76.